Interviu cu Doamna Liana Mărioara Căprar și cu Domnul Doru Săplăcan DITL Cluj-Napoca

Interviu cu Doamna Liana Mărioara Căprar, Director Executiv și cu Domnul Doru Săplăcan, Șef Serviciu în cadrul Serviciului Insolvență, Contestații, Informații, Baze de date, Direcția Impozite și Taxe Locale a Municipiului Cluj-Napoca

 

Începem prin a vă mulțumi pentru disponibilitatea Dvs.

Din partea noastră și a colegilor noștri, practicieni în insolvență, vă mărturisim că suntem extrem de mulțumiți de colaborarea și promptitudinea Serviciului de Insolvență din cadrul Mun. Cluj-Napoca. Profităm de acest prilej pentru a vă mulțumi pentru receptivitatea Dvs. și a colegilor din Serviciul Insolvență la solicitările colegilor noștri practicieni în insolvență, oferindu-ne în mod constant răspunsuri prompte. Dvs. cum ați caracteriza colaborarea cu colegii noștri, practicieni în insolvență? Cum credeți că s-ar putea îmbunătăți colaborarea practicienilor în insolvență cu Dvs., ca și creditor în procedurile de insolvență?

Mulțumim și noi  pentru invitația de a lua parte la acest interviu. Din punctul nostru de vedere considerăm drept optimă colaborarea cu colegii dvs., practicieni în insolvență, în special în contextul uzitării pregnante a instrumentelor digitale în raporturile de  comunicare dintre noi. Opinăm faptul că, cel puțin la acest moment, colaborarea dintre instituția noastră și practicienii în insolvență s-ar putea fluidiza și optimiza complet prin transmiterea către DITL,  în toate situațiile în care în cursul procedurii de insolvență se valorifică un bun impozabil (mijloc de transport, clădire, teren), a unei copii de pe actul de înstrăinare în vederea radierii acestui bun de pe rolul fiscal al debitorului insolvent și oglindirii astfel în materie fiscală a situației patrimoniale reale a debitorului.

În practică, am constatat că debitorii persoane juridice în insolvență figurează uneori doar script cu diverse bunuri (în special mobile – vehicule, însă uneori, rareori și cu imobile) în evidențele Direcției de Taxe și Impozite. Ulterior, aflăm că bunurile au fost casate/distruse sau chiar înstrăinate înainte de deschiderea procedurii de insolvență. O provocare și dificultate în același timp o reprezintă scoaterea din evidențele fiscale a acestor bunuri. Care sunt actele pe baza cărora pot fi scoase bunurile din evidențele impozabile ale DITL? Ați întâlnit și situații atipice? Dacă da, vă rugăm să ni le împărtășiți.

Într-adevăr, sunt multe situațiile în care evidența scriptică a DITL privind bunurile impozabile deținute de către persoanele juridice aflate în procedură de insolvență  nu mai corespunde cu situația reală patrimonială, cu precădere generate de  lipsa de diligență și interes a foștilor/actualilor administratori statutari, care nu au depus la organul fiscal local declarații fiscale pentru scoaterea din evidență a bunurilor impozabile înstrăinate/casate/distruse. Astfel, apreciem în raporturile de colaborare cu practicienii în insolvență din Cluj-Napoca faptul că, în majoritatea cazurilor aceștia transmit DITL actele necesare scoaterii din evidențele fiscale a acestor bunuri, pentru a putea proceda la rectificarea în timp real a declarației de creanță depusă la dosarul cauzei.

Actele necesare pentru scoaterea din evidențele fiscale a acestor bunuri sunt factura/contractul de vânzare/actul de adjudecare/certificatul de distrugere în cazul mijloacelor de transport, respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentic/hotărârea judecătorească definitivă/actul de adjudecare în cazul clădirilor și terenurilor.

Bineînțeles că în practică întâlnim și situații atipice, în special cu privire la scoaterea din evidența fiscală a mijloacelor de transport pe care debitorul insolvent nu le mai deține în mod fizic, dar  nu deține nici documente justificative în acest sens.

Radierea din evidența fiscală a unui mijloc de transport, conform art. 124  din HG. nr. 1/2016 intervine doar în următoarele situații :

a) înstrăinarea mijlocului de transport;

b) radierea mijlocului de transport din circulație; ori

c) radierea contribuabililor persoane juridice din evidențele fiscale, inclusiv din Registrul prevăzut la pct. 101, ca urmare a pronunțării unei sentințe de închidere a procedurii falimentului;

d) schimbarea domiciliului fiscal al contribuabilului într-o altă unitate administrativ-teritorială

Totodată, conform prevederilor art. 126 din HG. nr. 1/2016, pentru mijlocul de transport pentru care contribuabilul nu mai poate face dovada existenței fizice, scăderea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se face prin prezentarea unui certificat de distrugere emis în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfășoară activități de reparații, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucție a vehiculelor rutiere, precum și de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 222/2003, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 19 din Legea nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor și a vehiculelor scoase din uz.

În lipsa  certificatului de distrugere, contribuabilul care nu mai poate face dovada existenței fizice a mijlocului de transport cu care figurează înregistrat în evidențele organelor fiscale locale, prezintă o declarație pe propria răspundere din care să rezulte elementele de identificare a contribuabilului și a mijlocului de transport respectiv, documentul prin care a dobândit acel mijloc de transport, împrejurările care au condus la pierderea acestuia și operează, în ceea ce privește scăderea de la plata obligațiilor fiscale datorate, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care depune această declarație la organul fiscal la care figurează înregistrat, numai dacă are achitate integral orice obligații fiscale datorate de natura impozitului asupra mijloacelor de transport stabilite până la data de 31 decembrie a anului fiscal în care depune declarația.

Având în vedere faptul că, de cele mai multe ori, în cazul persoanelor juridice aflate în procedură de insolvență declarația pe propria răspundere nu este însoțită de dovada achitării integrale a oricăror obligații fiscale datorate, de natura impozitului asupra mijloacelor de transport stabilite până la data de 31 decembrie a anului fiscal în discuție, care să ateste îndeplinirea condițiilor menționate de  dispozițiile art. 124 și art. 126 alin. 2 și 3 din HG. nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,  nu există cadru legal pentru soluționarea favorabilă a cererii de radiere a mijloacelor de transport  de pe rolul fiscal.

Radierea mijloacelor de transport de pe rolul fiscal al debitoarei insolvente se  poate realiza doar în  limitele prevederilor art. 124 lit. c) din HG. nr. 1/2016 (radierea contribuabililor persoane juridice din evidențele fiscale, inclusiv din Registrul prevăzut la pct. 101, ca urmare a pronunțării unei sentințe de închidere a procedurii falimentului), raportat la situația de fapt, respectiv, doar ulterior pronunțării sentinței judecătorului sindic de închidere a procedurii insolvenței și de radiere a debitoarei din evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului.

În acest context, apreciem că ar fi binevenită facilitarea actualizării evidențelor fiscale privind bunurile, astfel încât să fie cel puțin corelate cu informațiile existente în bazele de date ale altor instituții. Cum credeți că s-ar putea pune în practică, din oficiu sau la cererea practicienilor în insolvență? Aveți acces la baza de date a Serviciului de Înmatriculări Vehicule și/sau ale ANCPI-OCPI-BCPI?

Suntem de acord cu dvs., într-adevăr actualizarea evidențelor fiscale privind bunurile, trebuie realizată în corelație cu informațiile existente în bazele de date ale altor instituții. Acest lucru se poate realiza în practica curentă atât din oficiu de către DITL, dar și cu sprijinul punctual al  practicienilor în insolvență. După cum arătam și mai devreme, apreciem în raportul de colaborare cu practicienii în insolvență din Cluj-Napoca faptul că în majoritatea cazurilor aceștia transmit DITL actele necesare pentru scoaterea din evidențele fiscale a bunurilor impozabile care nu se mai regăsesc în patrimoniul persoanelor juridice în insolvență la data deschiderii procedurii de insolvență și cele valorificate pe parcursul procedurii. 

DITL are acces pe bază de protocol de colaborare atât la baza de date a  Serviciului de Înmatriculări Vehicule, cât și baza de date a ANCPI și PatrimVen, în vederea actualizării din oficiu a evidențelor fiscale.

Am dori să vă prezentăm și o speță din punct de vedere al impunerii unui bun imobil, proprietatea unei societăți în faliment. În anul 2022 o societate intră în procedura de faliment. Lichidatorul constată că societatea figurează în evidențele BCPI cu un teren, în evidențele DITL nu este declarat acest teren. Lichidatorul completează declarația de impunere și o depune la DITL. Între timp, lichidatorul află că prin hotărâre judecătorească definitivă pronunțată în anul 2018 instanța a constatat desființat de drept un contract de vânzare cumpărare autentic încheiat în anul 2014, având ca obiect un apartament, hotărârea nefiind un act apt de întăbulare în CF. În anul 2023 lichidatorul obține o hotărâre judecătorească definitivă de repunere a părților în situația anterioară și de înscriere/întăbulare a apartamentului în CF pe debitorul aflat în faliment. Lichidatorul depune actele pentru apartament spre impunere la DITL. Din punctul Dvs. de vedere cum ar trebui să fie calculat impozitul pentru aceste bunuri, pentru teren și pentru apartament? Creanța este curentă (art. 102 alin. 6 Legea nr. 85/2014) sau anterioară, fiind necesară a fi înscrisă în tabelul de creanțe?

Cu privire la impunerea terenului, din moment ce în speță persoana juridică avea calitatea de proprietar și înainte de deschiderea procedurii de faliment, 2022, conform prevederilor art. 466 alin. 1 și 2 al Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, creanța fiscală de natura impozitului pe teren a luat naștere anterior datei deschiderii procedurii de faliment, fiind necesară înscrierea acesteia în tabelul de creanțe. În consecință, în speță, creanța fiscală  nu ia naștere doar odată cu depunerea declarației fiscale de impunere la DITL de către lichidatorul judiciar, ci ea se naște la momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului.

Cu privire la impunerea apartamentului, din moment ce persoana juridică redobândește calitatea de proprietar prin hotărârea judecătorească definitivă în anul  2023, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a pct. 52 din HG. nr. 1/2016 Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal (52. În cazul clădirilor dobândite prin hotărâri judecătorești, data dobândirii este data rămânerii definitive și irevocabile/definitive și executorii a hotărârii judecătorești, după caz. ), creanța fiscală de natura impozitului pe clădire s-a născut după data deschiderii procedurii de faliment, fiind o creanță curentă reglementată de prevederile dispozițiile art. 102 alin. 6 din Legea nr. 85/2014. În acest caz, creanța fiscală  ia naștere la data  rămânerii definitive și executorii a hotărârii judecătorești, nefiind necesară a fi înscrisă în tabelul de creanțe.

De regulă, Municipiul Cluj-Napoca are calitatea de creditor bugetar în dosarele de insolvență ale persoanelor juridice, conform Legii nr. 85/2014. Din informațiile noastre, Mun. Cluj-Napoca are un grad foarte ridicat de colectare a creanțelor. Ne puteți oferi câteva cifre statistice privind numărul total al dosarelor de insolvență pe rol în care Municipiul Cluj-Napoca are calitatea de creditor? Predominant, sunt creanțe de valoare mică în dosarele de insolvență? Care este cuantumul total al creanțelor de recuperat și cel efectiv recuperat (eventual procentual) în dosarele de insolvență ? Anual cam pentru câte persoane juridice solicitați deschiderea procedurii de insolvență ?

La nivelul lunii septembrie 2023 Municipiul Cluj-Napoca are calitatea de creditor într-un număr de aproximativ  250 de dosare de insolvență, din care 98 % sunt pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, iar restul pe rolul altor instanțe competente din țară.  De regulă, creanțele  cu care Municipiul Cluj-Napoca este înscris în procedurile de insolvență sunt creanțe de valoare mică și medie, impozit clădire, impozit teren, impozit mijloace de transport, amenzi contravenționale, cuantumul cel mai des întâlnit  situându-se între 500 – 20.000 lei.

Iterăm faptul că Municipiul Cluj-Napoca a înregistrat în ultimii 2 ani și declarații de creanță pentru sume ceva mai mari, de exemplu 85.997,44 lei pentru creanțe fiscale de natura impozitului pe teren sau pentru obligații de plată rezultate din sentințe judecătorești  – răspundere contractuală, răspundere delictuală- 3.983.767, 80 lei.

La acest moment cuantumul total al creanțelor de recuperat în dosarele de insolvență administrate de DITL se ridică la suma de 33.148.645 lei și cel efectiv recuperat se ridică la aproximativ 1.000.000 lei-1.500.000 lei/anual  în perioada 2021- 2023.

Creanțele curente (art. 102 alin. 6 Legea 85/2014) datorate de persoane juridice în insolvență se recuperează la nivelul DITL în procent de aproximativ 25-35%- de exemplu în anul 2022 din creanțele curente în cuantum total de 2.652.435 lei a fost recuperată suma de 947.041 lei (procent 35%), iar în anul 2023 până la această dată, din creanțele curente în cuantum de 2.405.553 lei a fost recuperată suma de 482.343  lei (procent 20%).

Municipiul Cluj-Napoca prin DITL solicită anual deschiderea procedurii de insolvență pentru aproximativ 4-5 persoane juridice. De exemplu, în anul 2022 au fost formulate 4 cereri de deschidere a procedurii, iar în anul 2023,până în prezent au fost formulate tot 4 cereri de deschidere a procedurii.

La final, vă mulțumim pentru timpul acordat și vă invităm să adresați un mesaj colegilor noștri practicieni în insolvență.

Vă mulțumim și noi încă o dată pentru invitație, iar pe această cale dorim să-i asigurăm pe colegii dvs., practicieni în insolvență, de faptul că în acest demers comun vor avea un partener de nădejde în Direcția de impozite și taxe locale a Municipiului Cluj-Napoca, care va  da dovadă de aceeași solicitudine, receptivitate  și celeritate în soluționarea promptă a cererilor transmise. Considerăm și credem totodată că pentru a obține rezultate satisfăcătoare, părțile implicate  trebuie să fie parteneri de nădejde în rezolvarea aspectelor legale referitoare la situația patrimonială și fiscală a persoanelor juridice aflate în procedură de insolvență.