Despre Adrian Cosmin Vinț
După o vastă experiență în domeniul executării silite în sistemul bancar, în anul 2012 am devenit membru al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Cluj, ca urmare a modificărilor legislative aduse de către Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, potrivit căreia executorii bancari au devenit executori judecătorești.
Astfel, potrivit Ordinului Ministrului Justiției am fost numit în funcția de executor judecătoresc în circumscripția Judecătoriei Cluj-Napoca.
La data de 12.04.2019 am fost ales de către plenul Adunării generale a membrilor Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Cluj în funcția de Președinte a Colegiului Director.
În prezent, Camera Executorilor Judecătorești Cluj are un număr de 52 de membri activi și un număr de 8 executori judecătorești suspendați la cerere, care își desfășoară activitatea sub formele de exercitare a profesiei prevăzute de către Legea nr. 188/2000, respectiv în cadrul birourilor individuale sau în asociere în cadrul societăților profesionale.
Dvs. personal sau colegii dvs., executori judecătorești, ați interacționat cu colegii noștri, practicieni în insolvență? Ați avut debitori în executare silită care ulterior au intrat în procedura de insolvență? Puteți estima cam care ar fi ponderea acestora la nivelul Camerei Executorilor Judecătorești Cluj?
Interacțiunea între profesiile juridice este continuă, și în special cea dintre executorii judecătorești și practicienii în insolvență, având în vedere că executorul judecătoresc este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public având competența conform art. 7 din Legea nr.188/2000, respectiv:
„Art. 7.- Executorul judecătoresc are următoarele atribuţii:
- a) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii;
- b) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare;
- c) comunicarea actelor de procedură;
- d) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe;
- e) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească;
- f) constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă;
- g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă;
- h) întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin şi a cecurilor, după caz;
- i) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui.”
În cursul executării silite poate interveni intrarea debitorului sub incidența legii insolvenței, fapt ce atrage după sine suspendarea procedurilor de executare silită față de acesta.
Din păcate, Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Cluj nu deține o statistică privind numărul debitorilor în executare silită, care ulterior au intrat în procedura de insolvență.
După deschiderea procedurii de insolvență a unui debitor, practicienii în insolvență au obligația de a notifica executorii judecătorești din circumscripția Curții de Apel, pentru suspendarea executării silite. Cum procedează executorul după ce primește această notificare?
Odată ce practicianul în insolvență notifică executorul judecătoresc privind deschiderea procedurii de insolvență a unui debitor sunt incidente dispozițiile art.
701 alin. 1 Cod Procedură Civilă, respectiv:
„Art. 701 Suspendarea executării.
- Executarea silită se suspendă în cazurile în care aceasta este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanță”.
În consecință, executorul judecătoresc va emite o încheiere de suspendare a executării silite care va fi comunicată părților, creditorul luând la cunoștință astfel despre starea debitorului.
Este necesar ca practicienii în insolvență să notifice direct executorii judecătorești, și nu Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Cluj, având în vedere faptul că executorul judecătoresc este cel care instrumentează dosarul de executare silită, Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Cluj neavând competențe în acest sens.
În procedura de insolvență, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, se poate obține o hotărâre judecătorească de antrenare a răspunderii organelor de conducere ale debitorului. Dvs. sau colegii dvs. ați întâlnit astfel de cazuri în care creditorii au pus în executare hotărârea judecătorească în baza tabelului de creanțe? Puteți estima cam care ar fi ponderea acestora?
Hotărârile la care faceți referire sunt puse în executare prin intermediul executorilor judecătorești, există cu certitudine pe rolul birourilor colegilor mei asemenea dosare de executare silită, dar nu pot estima numărul acestora, întrucât ele nu au făcut obiectul unei statistici.
Raportat la practica personală, nu cred că hotărârile la care faceți referire reprezintă o cifră semnificativă din ponderea dosarelor aflate în executare silită.
În procedura de executare silită există date privind gradul de recuperare al creanțelor de către creditori? Sau puteți aproxima care este acesta?
Având în vedere specificul executării silite, dacă ne referim strict la dosarele de executare silită ce au ca obiect recuperarea creanțelor, este aproape imposibil să se aproximeze gradul de recuperare al acestora, orice cifră avansată fiind nerealistă.
Sigurii în măsură să furnizeze astfel de date sunt cu certitudine creditorii.
Există dificultăți practice pe care le întâmpină executorii în relația cu practicienii în insolvență? Care sunt acestea?
Nu apreciez ca sunt dificultăți semnificative în relația dintre executorii judecătorești și practicienii în insolvență.
Cum credeți că s-ar putea îmbunătăți colaborarea practicienilor în insolvență cu executorii judecătorești?
Consider că un aspect prioritar și reciproc avantajos l-ar reprezenta organizarea de întâlniri între practicienii în insolvență și executorii judecătorești, în cadrul cărora să se abordeze și să se dezbată subiectele de interes comun.
Recent, Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor a fost modificată și completată prin Legea nr. 101/01.07.2020, instituindu-se obligația investitorului / proprietarului / administratorului clădirii / unității de clădire de a menționa în anunțurile de vânzare / închiriere informații privind performanța energetică a clădirilor, sancțiunea fiind amenda între 1.250 – 2.500 lei. Apreciați că această nouă obligație se aplică și publicațiilor de vânzare întocmite de executorii judecătorești?
Formalitățile premergătoare vânzării la licitație publică, respectiv evaluarea imobilului, stabilirea prețului, punerea în vânzare și publicitatea vânzării sunt expres reglementate de către Codul de Procedură Civilă, executorul judecătoresc fiind ținut astfel să urmeze dispozițiile legale.
Publicația de vânzare întocmită de către executorul judecătoresc respectă astfel forma și conținutul conform prevederilor art. 839 Cod Procedură Civilă.
În final, vă invităm să transmiteți un mesaj colegilor noștri.
Cred ca sunt în asentimentul colegilor din cadrul Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Cluj când doresc să vă urez mult succes în activitatea profesională.
Ultimele noutati
